,,Cum reducem risipa alimentara?”, cred că este întrebarea pe care și-o pune din ce în ce mai multă lume, având în vedere efectele îngrijorătoare pe care poate să le genereze.
Știai că într-un an, în România, la coșul de gunoi ajung în jur de 130 kg de alimente/cap de locuitor? Trebuie să ne gândim că la gunoi nu ajunge doar mâncarea pe care o aruncăm, ci și banii, munca și energia oamenilor care au făcut posibil ca acele alimente să ajungă pe masa ta (începând cu truda agricultorului care a semănat, a udat și a avut grijă ca roșia aia să crească, ca în final tu să o ai în farfurie) .
Risipa alimentară are, deci, un efect negativ și asupra economiei, a mediului, dar și asupra sănătății. În acest articol îți explic cum să reduci risipa alimentară.
De ce risipesc atat de multa mancare oamenii?
Cel mai trist este că nici măcar nu conștientizează că fac acest lucru.
Să luăm, de exemplu, perioada sărbătorilor. Concepția românului, mai ales în perioada sărbătorilor, este aceea că trebuie să aibă di tăti, ca nu cumva să creadă vecinul sau neamurile că nu are ce pune pe masă. Îi știți și voi, îi vedeți nu cu unul, ci două cărucioare pline de cumpărături. Dacă te-ai uitat vreodată cu invidie la ei, să știi că nu ai de ce.
Neștiind că există metode prin care acele alimente pot fi salvate, cel mai probabil jumătate din acestea vor ajunge la gunoi. Dacă stăm să ne gândim mai bine, o parte din vină o au și supermarket-urile, ale căror tactici de marketing sunt făcute în așa fel încât să-i determine pe oameni să nu facă alegeri corecte și cumpărături inteligente.
Food Waste Combat – proiect a la Cluj
Fiindcă am fost interesată să aflu mai multe despre acest fenomen, încă din aprilie am început să merg la evenimentele organizate de Food Waste Combat. În spatele acestui proiect stau niște omuleți care vor să facă o țară mai bună, o țară mai informată și mai educată în ceea ce privește risipa alimentară.
Au organizat diferite evenimente pentru creșterea gradului de conștientizare asupra acestei probleme, au organizat cine comunitare cu alimente comestibile, dar care nu aveau un aspect estetic, au mers prin școli cu scopul de a-i face pe copii să prețuiască mai mult mâncarea și să le arate care sunt efectele risipei alimentare.
Ba mai mult, în luna octombrie, la Cluj-Napoca s-a lansat a doua bancă de alimente din România, fondată împreună cu Lidl .
Voiam să fac acest articol încă de la prima întâlnire cu cei de la Food Waste Combat, în care să vă spun ce am învățat nou de la ei, dar și să vă dau câteva sfaturi pe care și eu le pun în practică. Am fost și la ultimul lor eveniment, în care și-au lansat oficial site-ul, noua identitate și în care au făcut o mică recapitulare a ceea ce a însemnat acest proiect. Iată câteva imagini de la ultimul lor eveniment, care a avut loc sâmbătă, 8 decembrie.
10 sfaturi cum sa reduci risipa alimentara
1. Fă o listă de cumpărături înainte să mergi la magazin!
Fă un inventar a ceea ce ai deja în frigider/cămară și nu cumpăra mai mult decât ai nevoie. Tot la acest punct pot să te sfătuiesc să-ți planuiești din timp ceea ce vrei să mănânci în următoarele zile și pentru câte persoane vei găti. În acest fel vei cumpăra doar necesarul pentru zilele următoare.
Nu merge la cupărături nemâncat/ă, s-ar putea să pui în cărucior mai multe produse de câte ai tu nevoie!
Du-te singur/ă la cumpătăruri! Dacă ai copii, mai bine lăsă-i acasă cu bunicii sau cu partenerul/partenera ta! Aceștia s-ar putea să te influențeze și să-ți transforme lista de cumpărături scurtă, într-una interminabilă!
2. Evită promoțiile!
Ajunși în supermarket suntem ademeniți ca niște câini de promoții. De exemplu avem următoarea promoție: 3x salam la preț de 2. SERIOS? Chiar ai nevoie de 3 rude de salam sau oricare ar fi produsele la promoție? Eu m-aș gândi înainte să cumpăr, sigur e ceva putred acolo. La propriu. Fii atent la ce promoții sunt și cumpără numai dacă vei și consuma acele alimente într-un timp cât mai scurt, pentru a nu fi nevoit să le arunci, în caz că nu mai sunt bune pentru consum!
3. Alege în schimb produsele reduse!
De cele mai multe ori produsele sunt reduse pentru că acestea se apropie de termenul de valabilitate. Acestea încă pot fi consumate, pentru că proprietățile lor nu s-au schimbat atât de mult încât să ne afecteze sănătatea. În plus, fiind aproape de termenul de valabilitate, prețul lor este și mai mic. Eu mereu caut aceste produse pentru că prefer să le salvez. Dacă nimeni nu le-ar cumpăra, vor ajunge la groapa de gunoi, deci va fi o risipă.
4. Alege produse locale și în sezon!
Câți dintre voi mergeți la piață? Băi, mersul la piață e super mișto, pe bune! Ai ocazia să cumperi direct de la producători/agricultori, să interacționezi cu ei, să le afli povestea, ba chiar să te ,,abonezi” la ei, spunându-le că ai nevoie de x cantitate de legume/fructe pentru săptămâna viitoare. Sunt sigură că îți vor da cele mai bune produse.
Ba mai mult, în piață vei găsi doar ce este în sezon. Mi-e greu să cred că în piață, în luna decembrie, vei găsi căpșuni, așa cum găsești în supermarket-uri.
Ce este lantul scurt de aprovizionare?
Lanțul de aprovizionare trebuie să fie cât mai scurt, adică, produsele să fie aduse de la aproximativ 50 km, fie că e vorba de legume, fructe, lapte și produse lactate sau carne. De ce să mănânci roșii aduse din Turcia, când tanti Mărie vinde roșii proaspete în piață, aduse de la numai 20 km de Cluj-Napoca (sau oricare ar fi orașul, locul în care locuiești)?
5. Pune în coșul de cumpărături și legumele/fructele inestetice!
Cred că marea majoritate dintre voi evitați să cumpărați orice fructe care au pete, legumele care sunt moi, puțin stricate într-o parte. Adevărat? Cumpăra-le și pe acelea, încă sunt comestibile! Puteți să înlăturați partea puțin stricată și să folosiți restul produsului.
Eu tot timpul mă duc prima dată la colțul cu legume/fructe imperfecte, ușor stricate și încerc să salvez ce pot de acolo prima dată, apoi îmi îndrept atenția spre restul produselor. Ah, acestea sunt și la jumătate de preț. Încă un avantaj.
6. Depozitează corect alimentele!
Am ajuns acasă cu produsele pe care le-am cumpărat, iar acum trebuie să le depozităm corect pentru a le prelungi durata de consum.
O metodă pe care am adoptat-o și eu de ceva timp este aceea în care îmi organizez mai bine produsele perisabile care trebuie să stea în frigider (legume, fructe). Se mai numește metoda FIFO (First In, First Out) și presupune ideea că trebuie să pui produsele mai vechi în față, iar ceea ce e nou în spatele frigiderului. În acest mod vei consuma întâi produsle care trebuie mâncate mai repede pentru a nu se strica.
Mai multe informații despre cum poți să depozitezi corect legumele, fructele, dar și despre congelarea corectă găsești în Ghidul de Consum, realizat de Food Waste Combat, Cluj Napoca.
7. Fii atent la porționarea mâncării!
Gătește atâta mâncare cât știi că se va mânca o dată sau maxim de două ori din ea.
Ce faci dacă ai făcut prea multă mâncare?
- depoziteaz-o într-o caserolă și păstreaz-o pentru prânzul de a doua zi
- ia-o la pachet la lucru, așa economisești și bani
- întreabă un coleg de lucru dacă nu vrea el ultima porție și du-i-o a doua zi (sunt sigură că va fi încântat)
- întreabă un prieten sau un vecin dacă are nevoie de mâncare
- cheamă un prieten la prânz sau cină
8. Fii creativ în bucătărie!
Acum îți voi da câteva idei și rețete care îți vor fi de folos în oricând, dar în special în perioadele când organizezi ceva evenimente sau mese festive și rămâne incredibil de multă mâncare sau resturi de mâncare.
a) Pâinea
- Din pâinea rămasă sau care se apropie de termenul de expirare se pot face crutoane. Le păstrezi într-un recipient cu închidere ermetică și le poți folosi în supe creme sau în salate.
- Dacă ți-a rămas multă pâine poți să o folosești pentru niște bruschete sau chiar pe post de ,,aluat” pentru niște mini-pizza. Pur și simplu pui peste feliile de pâine aceleași topping-uri ca la pizza, le pui în cuptor pe o tavă și le lași câteva minute până se topește cașcavalul de deasupra.
b) Fructele cu pete sau ușor stricate
Smoothies
- fructele stricate/cu pete/moi poți să le pisezi și să le bagi în compoziția diferitelor deserturi, la care să nu mai folosești și zahăr. Dulceața fructelor va fi suficientă. Exemple de rețete de pe blog:
Brioșe cu fulgi de ovăz și coacăze negre (am folosit banană pentru le a îndulci)
Chec cu pere și ananas (am folosit pere moi salvate de la reduceri)
Prăjitură cu fulgi de ovăz, morcovi, mere și banană
c) Din legumele moi sau din jumătăți de legume rămase poți să faci diferite rețete:
Frittata la cuptor cu dovlecel și mărar (sau cu orice legume)
- sosuri pentru paste (ex: ardeiul gras sau roșiile poți să le coci în cuptor, la grătar sau să le tragi la tigaie, după care să le mixezi într-un blener cu niște usturoi, ierburi aromatice și puțin ulei de măsline și să le transformi într-un sos delicios). Pe blog am două rețete în care am folosi ardei gras salvat din lada cu reduceri.
Tocăniță cu năut și cartof dulce
Pesto din frunze de pătrunjel sau din spanac
- stoc/bază de supă din legume
d) Din mezelurile și brânzeturile rămase:
Omletă la cuptor cu legume și feta
Topping pentru pizza
Ce zici de o pizza cu blat din conopidă?
e) Mâncarea gătită, pe care știi că nu o mai mănânci a doua zi, poate fi pusă în caserolă și băgată în congelator. Peste câteva zile poți să o scoți și să o reîncălzești (ciorbe, supe, tocănițe, ba chiar felii de pizza rămase în urma unui party).
Acestea sunt categoriile de alimente la care facem cel mai des risipă, fie că unele sunt imperfecte, au devenit moi sau pentru că se apropie de termenul de expirare. Inconștient le aruncăm la gunoi, fără să ne dăm seama că pot fi refolosite în alte rețete.
9. Cere la pachet mâncarea rămasă în farfurie!
Când mergi în restaurant să mănânci, iar porția este prea mare, roagă-i să-ți pună ce a mai rămas într-o caserolă. Mâncarea rămasă de la clienți ajunge în gunoi și asta înseamnă risipă: de mâncare, de munca oamenilor, de energie, bani. De preferabil ar fi ca restaurantele să menționeze că se poate comanda și jumătate din cantitatea unui fel principal, bineînțeles la un preț mai redus.
10. fii un exemplu pentru ceilalți!
Sunt mulți oameni neinformați în legătură cu acest fenomen sau chiar nepăsători și cred că prin exemplul propriu putem să tragem un semnal de alarmă. Sau măcar să le arătăm că sunt metode simple prin care pot să contribuie și ei la reducerea risipei alimentare.
Sunt doar câteva sfaturi care sper că o să le puneți și voi în practică și că o încercați să aveți un respect mult mai mare pentru hrană de acum încolo.
Alege mancarea, nu risipa!
Eat! Save! Repeat!
Transmite și tu mesajul mai departe unor oameni care au nevoie de un duș rece!
P.S. Mai jos aveți câteva link-uri de unde vă puteți informa mult mai mult despre proiectul Food Waste Combat, dar și despre alte proiecte care au loc la nivelul României în ceea ce privește risipa alimentară.
Surse:
Descarcă Ghidul de Consum făcut de Food Waste Combat, Cluj-Napoca
Documentar Risipa de hrană în România
Lasă un comentariu